La scurt timp, in decursul cautarilor mele am descoperit cutter-ul. Imi aduc aminte ca priveam oul si cutterul, puse pe masa in fata mea, si ma gandeam: “Ok, asta taie dar cum naiba il tai eu pe asta care face scandal la cel mai mic impact”. Raspunsul a venit si anii de sculptura si-au dovedit beneficiul. Dupa trasare am ineput incet incet sa misc lama cuterr-ului pe coaja oului iar dupa multe miscari repetate in acelasi loc aveam in fata mea aprox 1 cm de taietura liniara care, evident, necesita finisare. De fapt, stop un pic, nici macar nu am inceput sa tai direct asa.
Primele exemplare erau facute cu pila, faceam gauri foarte mici in coaja urmarind o linie iar la final, daca oul mai era intreg, incercam sa desprind bucatile de ou in speranta ca spatiile mici in care se mai tineau vor ceda. Am avut si cazuri cand nu au cedat.., insa aceea e o alta poveste. Iar dupa toata treaba asta dantelatele mele bucati erau supuse unui tratament cu smilgher fin. Am executat astfel cateva modele, abia apoi m-am gandit si am incercat cu cutter-ul. Si aici putem reveni…
O data descoperit cutter-ul si implicit o crestere a vitezei de lucru am putut concepe modele mai elaborate, amintesc aici oul sectionat in 6, lampa ce insoteste acest articol. Pe langa el au mai fost si altele insa nu foarte interesante.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu